Familia Urmánczy

Istoria familiei Urmánczy

Istoria familiei Urmánczy este plină de elemente parcă inspirate dintr-un roman de aventuri. Numele se crede că este dat de la un lac sărat din Iran, cândva Imperiul Persan, Urmia unde familia de origine armeană s-a refugiat aici din calea atacurilor turcilor selgiucizi. Drumul lor până în Transilvania a fost la fel de lung ca și în cazul celorlaltor familii de armeni transilvăneni. Prima dată s-au mutat în Moldova, îi găsim mai ales în orașul Roman.

În secolul 17. au trăit în orașul Lviv (Lemberg) din Ucraina, care atunci era parte a Poloniei. Au fost ridicați la rangul de baron. S-au mutat în Trasilvania între 1668– 1672. Capul familiei János Urmánczy (1805 – 1876) s-a stabilit între 1830-1836 în Toplița.

De-a lungul timpului membrii familiei au construit și au cumpărat mai multe clădiri din Toplița. Dintre acestea cel mai important a fost rândul de case Urmánczy din centrul localității. Elementul central a fost o casă cu un etaj, “palatul” familiei construit în stil romantic în 1872 . Parcul acestuia se întindea până la cursul râului Mureș.

În jurul anului 1870 familia Urmánczy a cumpărat băile termale de la familia Lázár din Lăzarea. Construcţia simplă a băii acoperite întâmpina oamenii cu un portal bogat decorat din lemn. După obiceiul vremii un zid de scândură împărţea bazinele în două părţi de 20 mp suprafaţă: o parte pentru bărbaţi şi una pentru femei. O descriere din 1884 se referă la opt vestiare care aveau mărimea unei camere. Cândva la începutul secolului XX mlaştina din jurul băii a fost asanată şi amenajată ca parc şi sere. Pe băncile aşezate de-a lungul gardului se odihneau localnicii cu drag. Viaţa socială era promovată şi prin găzduirea de două ori pe săptămână a unui ansamblu muzical.

Jeromos Urmánczy a construit castelul între 1903-1906, din banii primiți pentru exproprierea pământurilor pe care trecea noua cale ferată. Casa familială veche a devenit hotelul László, mai târziu (fara a, a Maros) Maros. A fost lărgită cu etajarea casei vecine și renovată în stil secesionist. A fost (de șters a-ul) afectată de luptele din timpul primului război mondial. Clădirea ruină a stat în centrul localității mai mult de zece ani, a fost renovată cu o fațadă mai simplă. La parter erau diferite magazine, iar aici a fost și prima sală de teatru și de bibliotecă din localitate.
Familia Urmánczy a fost principalul susținător al bisericilor locale. În 1865 la inițiativa lui János Urmánczy a început construcția unei noi biserici de piatră pe locul vechii biserici catolice de lemn. A fost sfințită în 1873. Fiica sa, Janka Urmánczy alături de soțul ei, Éltető Albert din Reghin au fost donatori bisericii reformate construită pe pământul familiei Bánffy. O casă veche a familiei Urmánczy a fost între anii 1914-1944 spital de cruce roșie. Au construit primul teren de tenis și de fotbal din localitate. În 1895, fiul lui Nándor Urmánczy, ulterior parlamentar în Budapesta, a fondat primul ziar local ocazional numit Topliczai Híradó, iar un an mai târziu a fondat o școală pe propriul teren și pe cheltuiala sa. Înființarea și funcționarea companiei locale de teatru este legat de o altă fiică Ilona Urmánczy.
Distrugerea Castelului Urmánczy și a domeniului a început odată cu primul război mondial, când au ars casele de pe rândul Urmánczy. În toamna anului 1944, așezarea a fost bombardată de Forțele Aeriene Sovietice. La întoarcerea familiei în localitate, castelul a fost golit complet. Odată cu naționalizarea toate bunurile proprietarilor au fost confiscate. Constructorul castelului și fiii lui au fost plasați cu domiciliul forțat la Târgu Mureș. Acei urmași Urmánczy, care locuiesc și în prezent în Toplița, au fost strămutați la Reghin, într-o casă mică a foștilor servitori. În 2008 a fost retrocedat castelul și fostele băi Urmánczy în stare de ruină. A fost redeschis în același an. Clădirea castelului a fost închiriată de statul român până în 2013. Zece ani mai târziu, moștenitorii au întemeiat Asociația Positive Transylvania.